Scrisoarea unui fost către o... fostă!

Cine află iubirea și iubește cu adevărat, nu va mai fi niciodată același om ca înainte! 

"Bună, a trecut ceva timp de când nu ne-am mai vorbit, auzit, văzut sau simțit. Deși corpurile și sufletele noastre erau de nedezlipit, acum sunt mai dezlipite și mai departe decât sunt galaxiile universului între ele. Sute, mii și poate chiar milioane de ani lumină ne despart. Dar totuși ceva mă face să mă întreb și acum dacă îți mai amintești de mine? Eu sunt cel care te cunoaște, eu sunt cel care la un moment dat te-a iubit din tot sufletul dar pe care ai ajuns să îl rănești. Mă întreb oare cum ești acum, dacă te-ai schimbat. Dacă poate ai devenit mai înțeleaptă de-a lungul experienței cu mine până la sfârșitul ei. Îmi amintesc ce emoții aveam la început când nu eram siguri că am putea fi într-o relație vreodată. Că poate nu aș fi găsit niciodată vreo cale prin care să îți cunosc mirosul pielii , trupul, bătăile inimii și fiecare celulă în parte. Că voi auzi și vei auzi seara ținându-ne în brațe șoapte dulci, calde de iubire. Că buzele îmi vor fi tremurat la primul sărut luminat de lumina lunii și a becului ce lumina vag în vârful unui stâlp de metal de pe strada ta. Ciudat nu? Sa-mi amintesc toate aceste lucruri care sunt bune și nu rele. Da e ciudat și știi de ce? pentru că în ultima perioadă a relației noastre credeam că toate astea s-au pierdut. Au fost date uitării, nu le mai știam, nu ne mai știam, ne uitaserăm pe noi doi, și amintirile noastre frumoase desprinse parcă din cele mai frumoase povești romantice. Defapt ce aveam noi era cea mai frumoasă poveste romantică, și ca orice poveste trebuia să aibă și un final. Îmi pare rău dacă te-am rănit, nu aș fi vrut să fac asta niciodată, doar că nu puteam să te las mereu să fi prioritatea mea în timp ce eu deveneam pentru tine o simplă opțiune.
Mă bucur că te-am cunoscut, că m-ai învățat ce înseamnă să trăiesc, să iubesc, și să simt. Să simt fericire, să simt durere, în suflet și în fiecare atom din mine. Iți mulțumesc pentru că ai fost, pentru că dacă nu erai tu nu aș fi realizat atâtea, nu aș fi fost cine sunt astăzi. Da, poate tu nu știi dar sunt schimbat, nu, nu mi-am făcut nici o operație estetică, sunt schimbat în interior. Ai înviat un nou "eu" în mine, un "eu" mai bun, mai sincer, mai calm, mai puternic, un "eu" cu mult mai multă încredere în el. Un "eu" cum probabil îți doreai să fiu la început. Nu știu cum aș putea să îți mulțumesc femeie pentru asta, defapt ba da știu, să rămân așa. Să nu redevin vechiul "eu". Să rămân omul schimbat de iubirea pentru tine și cu timpul să îmi îndeplinesc toate visurile, chiar și cele mai imposibil de realizat. Sunt dimineți în care mă trezesc, merg în baie mă uit în oglindă și zâmbesc, ma bucur de mine, de sufletul meu și tu, tu ești cea care m-a ajutat să pot face asta. 
Nu caut pe nimeni, nu am nevoie de nimeni. Sunt eu cu mine cel nou și mă simt în al nouălea cer, mă bucur de viață, ascult muzică, scriu şi citesc. Uneori îți mai scriu şi ție câte un mesaj pe o foaie de hârtie după care îi dau foc. Fac sport, conduc, mă uit la filme, şi multe alte lucruri ce mă fac să arunc cu praf de uitare peste amintirile noastre. 
Sper că ești fericită, și dacă nu ești sper să fi la un moment dat. Să realizezi la fel cum am realizat și eu că nu e bine să începi un nou capitol în viață fără să îl termini pe cel vechi definitiv. Că trecutul trebuie să rămână în trecut.
În încheierea scrisorii mele, vreau să îți mai mulțumesc odată pentru tot ce a fost între noi, pentru noi, și pentru amintirile noastre."