Încă de la început am oferit totul pe tavă, am oferit sufletul meu împreună cu toate gândurile şi dezamăgirile trecutului meu, te-am lăsat să mă cunoşti cum nu am lăsat pe nimeni altcineva, am vrut să ştii totul despre mine deşi eu nu ştiam nimic despre tine. Am vrut să poţi avea încredere în mine, să te fac să mă iubeşti pentru ce sunt, să îţi arăt tot ce e mai pur şi frumos în mine, să fi sigură pe cine sunt, să ştii ca am mai iubit, să ştii ca am mai suferit, să ştii cum e inima mea. Mi-am dorit mereu să pot fi deschis cu tine, să te las să îmi citeşti inima dar tu din păcate nu ai reuşit, nu ai ştiut să citeşti în limba scrisă pe sufletul meu. Nu ai fost capabilă niciodată să înţelegi ce vroiam să îţi spun când îţi spuneam că vreau să rămân lângă tine până la sfârşit, sunt un necunoscut pentru tine, cred că acesta e motivul pentru care ai uitat atât de repede totul, pentru că tu defapt nici nu ai fost unde am fost eu în tot timpul, ai rămas undeva în trecutul tău inundată de remuşcări şi regrete, inundată de fostele iubiri neîmplinite şi toate astea s-au întâmplat pentru că tu te-ai ferit ca eu să te cunosc crezând că poate te voi judeca. Nu te-aş fi judecat, poate te-am judecat pentru că nu te-ai deschis în faţa mea aşa cum am făcut-o eu, prea multe secrete ai ţinut ascunse în tine, secrete care vor rămâne ferecate într-un colţ al tău de suflet pe care nimeni nu îl va cunoaşte poate vreodată.
Am spus că am mai iubit înainte să te cunosc pe tine, dar nu am iubit pe nimeni cum te-am iubit pe tine, nu am vrut să las pe nimeni să mă poate cunoaşte cum am vrut să mă cunoşti tu, nu ştii multe despre mine, iar dacă nu ai putut să îmi citeşti inima citeşte rândurile astea, poate vei realiza cât de multe ai pierdut ascunzându-ţi trăirile şi trecutul în care erai şi poate şi acum eşti încă blocată. Te-am iubit femeie mai mult decât cred că aş mai putea să iubesc vrodată în viaţa asta, ţi-am vândut sufletul prea repede orbit fiind de frumuseţea ta nevinovată. Te-am iubit enorm. Te-am vrut lângă mine atât de mult încât i-am dat pe toţi din jurul meu la o parte doar să îţi pot face ţie loc, am vrut să împart cu tine fiecare părticică din viaţă, cu tine doar cu tine, fără altcineva, nu mi-a păsat o secundă că poate uneori m-am lăsat pe mine fără nimic doar să îţi pot oferii ţie totul. Nu ai ştiut să citeşti inima mea şi îmi pare rău că nu ai făcut-o, dar nu îmi pare rău pentru mine, ci pentru tine. Te-am iubit atât de mult încât niciodată nu aş putea să îţi doresc vreun rău, vreau să fi fericită, vreau să te văd realizată şi împlinită, să te văd într-o zi mireasă chiar dacă mirele nu voi fi eu, să te văd într-o zi mamă chiar dacă tatăl nu voi fi eu, vreau să te văd fericită chiar dacă fericirea ta nu va fi lângă mine. Cred că asta e singura dovadă de iubire pe care mai pot să ţi-o ofer acum, poate aşa vei reuşi să citeşti într-un final ce a fost scris cu adevărat în sufletul meu.
